Mateiu Caragiale - Craii de Curtea Veche

"- Și-acum să ne unim în hagialâc. La pas ori pe cai?
- Nici una nici alta: în caleașca de vise. Pas de porniți!"

Roman sofisticat și rafinat scris parcă printr-o perdea de fum, Craii de curtea veche ne spune povestea a trei oameni nobili înoțiți de un bufon ce colindă mahalalele Bucureștilor și se scufundă în mizerie și oroare dar, exact în același timp, călătoresc prin vise și umblă după idealuri purtând cu ei mereu spectrul melancoliei.

Ce caută niște oameni nobili și esteți rafinați prin mahalale? De ce niște oameni înzestrați cu inteligență și educație aleasă își pierd timpul prin mocirle? Acesta e un paradox care se deschide în fața noastră brusc când unul din cei trei crai găsește într-o mahala exact ceea ce căuta inconștient: cea mai de preț perlă, o tânără fată ce arată identic cu logodnica sa moartă mai demult. Un crin crescut în noroi care își aștepta salvatorul. Dar poți iubi un om doar pentru că este identic cu un altul? Pantazi nu știe răspunsul dar nici nu vrea să înfrunte întrebarea.


Durata: 194 minute
Distributie: Ion Caramitru, Adrian Pintea, Dan Condurache, Constantin Codrescu, Gabriela Popescu, Radu Panamarenco, Coca Bloos, Mihai Dinvale, Candid Stoica, Tatiana Iekel, Alfred Demetriu, Liviu Craciun, Constantin Dinulescu, Irina Movila, Elena Nica Dumitrescu, Ion Pavlescu, Marina Velecescu, Mircea Constantinescu, Traian Stanescu, Irina Mazanitis, Sanda Toma, Dorina Lazar, Jeanine Stavarache.
Regie: Cristian Munteanu

1001 de nopti - Lampa lui Aladin

"- Lampa este a ta și are neasemuita putere de a-ți împlini orice dorință.
- Orice dorință? În ce fel?
- O ciocănești în vârf și sclavul ei se va strădui să-ți împlinească toate voile."

Lampa lui Aladin este povestea unui tânăr sărac ce este păcălit într-o zi de un vrăjitor care îl trimite să îi aducă o lampă dintr-o peșteră secretă. Lampa însă este fermecată și, când Aladin află asta, el alege să păstreze lampa pentru sine. Lampa norocoasă conține un duh care împlinește dorințe, dar toată puterea duhului nu îl va feri pe Aladin de răzbunarea vrăjitorului păcălit.


Povesti - 1001 de Nopti - Lampa lui Aladdin
Durata: 30 minute
Distribuţie: Simona Bondoc, Ştefan Mihăilescu Brăila, Fory Etterle, Ion Caramitru, Marcela Demetriad, Petru Dem Dragoman, Traian Moraru, Rodica Suciu, Ion Anghel, Paul Nadolski
Regia artistică: Paul Stratilat
Înregistrare din anul 1968

Molière - Prețioasele ridicole

"- Ce minunat oraș e Parisul, în fiecare zi se petrec aici sute de lucruri noi de care habar n-ai avea în provincie.
- Ei, gata, draga mea, cu provincia, ne-a ajuns destul."

Piesa aceasta care a fost modelul lui Alecsandri pentru Chirița în Ieși ne prezintă două fete venite din provincie la Paris dornice de căsătorie și de viață mondenă. Dar, așa cum se întâmplă în toate timpurile, nu doar pe vremea lui Molière, micuțele proviciale au o imagine cu totul distorsionată despre ce îneamnă bun gust sau noblețe în capitală și fără să vrea cad în ridicol. Visul lor este să se mărite cu doi nobili dar domnii prezentați lor nu le sunt pe plac, pur și simplu noblețea lor nu este destul de ostentativă, de țipătoare, și tocmai pentru că nu au habar de noblețe ele nu înțeleg legătura intrinsecă între aceasta și discreție.

Dați afară de domnișoarele înfumurate, cei doi nobili se răzbună trimițânu-și valeții în pețit la cele două fete deghizați în oameni de viță nobilă. Gustul total ridicol al valeților este în perfect acord cu nălucirile domnișoarelor de provincie, se produce un acord armonios între cele două tabere, fetele sunt pur și simplu năucite de lăudăroșeniile și vulgaritățile valeților, aproape gata gata să se mărite cu ei.

Actualitatea piesei? Poate că azi lumea nu se mai deghizează în ranguri înalte, dar există încă acea imagine distorsionată a capitalei văzută halucinant dinspre provincie. Nu contează unde este această capitală, fie ea la București, Iași sau Timișoara, mereu vor exista oameni fascinați de ea care se vor comporta ridicol pentru a se integra cumva între orășeni deși tocmai efortul lor îi va face tot mai stridenți. Cine nu a văzut în zilele noastre acele fete sărmane îmbrăcate ca pe centură și vorbind tare în public, repezindu-se în cluburi să petreacă de cum ajung în capitală (pentru că asta cred ele că fac orășenii non stop), disperate să se distreze, să pară, să apară, să fie altcineva decât sunt? Sunt peste tot şi vor continua să fie şi peste o sută de ani, atâta timp cât unor oameni li se va părea că alţii trăiesc mai frumos şi mai interesant în altă parte a lumii.


Înregistrare din 1959
Durata: 74 minute
Distribuție: Nicolae Gărdescu, Eugenia Popovici, Nineta Gusti, Radu Beligan, Grigore Vasiliu Birlic, Mircea Constantinescu, Alexandra Polizu, Vizona Dumitrescu, Armand Stambuliu, Ion Pascu, Ion Lucian
Regie:Constantin Moruzan

Ultima oră de Mihail Sebastian

"- Am terminat! Uite articolul.
- Despre ce ai scris?
- Despre reforma bacalaureatului.
- Pentru sau contra?
- Pentru.
- O făcuși! Nu știi că directorul e la cuțite cu Brănescu de la Instrucție? Acu ce vrei să fac cu ăsta? La coș!"

Intelectuali versus afaceriști - iată conflictul acestei piese, conflict aproape irealizabil în lumea reală pentru că un afacerist foarte bogat îl poate strivi pe intelectual în două secunde - și atunci de unde să iei conflictul? Afaceristul nu are nevoie de intelectual, de mintea sa lucidă, de privirea obiectivă, el are nevoie de înregimentare și supunere.

În Ultima oră apare marele magnat Grigore Bucșan, omul fabulos de bogat care controlează miniștrii, industria, țara. Omul acesta se sperie însă de un profesor universitar care a scris un articol obscur. Adevărul sperie chiar și când e rezultat dintr-o banală eroare de tipar. Bucșan îl va chema la el pe aerianul profesor care nici nu știe cum de a ajuns în situația de șantajist și terorizator. O confuzie, o greșeală doar care aduce față în față omul cel mai senzual cu omul cel mai idealist. Care din ei va câștiga?


Mihail Sebastian, Ultima ora
Durata:90 minute
Distribuţie: Octavian Cotescu, Ion Finteşteanu, Nichi Atanasiu, Rodica Suciu-Stroescu, Mircea Balaban, Florin Scărlătescu, Mihai Fotino, Vili Ronea, Dem Rădulescu, Dan Damian, Nicolae Neamţu-Ottonel, Doruleţ Căpraru, Vali Voiculescu, Elena Antonescu, Graziela Albini.
Regia artistică: Mihai Zirra
Înregistrare din anul 1963



Mihail Sebastian - Ultima ora
Durata:91 minute
Distribuţie: Marin Moraru, Dana Dogaru, Victor Rebengiuc, Mihai Fotino, Cornel Vulpe, Petre Gheorghiu, Ştefan Mihăilescu Brăila, Lucia Mureşan, Şerban Cellea, Radu Panamarenco, Aimee Iacobescu,Victoria Mierlescu, Theodor Danetti, Gheorghe Pufulete, Cristian Molfeta.
Regia artistică: Dan Puican
Înregistrare din 1988

Căsătoria de Nikolai Vasilievici Gogol

"- Ah, ce m-ai speriat! Ai spart oglinda și încă pe asta în care nu se vedea nici un fir de păr alb.
- Va să zică ți-ai pus în gând să te însori și te ascunzi de mine.
- Fleacuri, nici nu-mi trece prin minte să mă însor."

Podkoliosin este un funcționar din Rusia imperială ajuns flăcău tomnatec, un om moale, visător și mai ales leneș. Parcă s-ar însura și el, mai ales că toți îl bat la cap cu asta, dar parcă e prea mare efortul. În abstract căsătoria i se pare realizabilă, în concret însă, Podkoliosin nu e în stare să facă nici măcar primul pas, pînă la trăsură. Fiind un om comod, orice schimbare a felului său de viață îl înspăimântă și preferă să viseze ceasuri întregi pe divan cam cum ar arăta viața lui de om căsătorit.

Podkoliosin are însă norocul de un prieten descurcăreț care este îngrozit când vede pețitoarea în casa lui Podkoliosin: baba asta l-a însurat pe el și l-a nenorocit pe viață, nu o poate lăsa să îi nenorocească și prietenul, așa că va lua el asupra sa toate formalitățile procesului. Dar un bărbat nu știe cum se fac lucrurile astea, țipă pețitoarea și se pare că are dreptate pentru că Podkoliosin, ajuns în ajunul nunții, se panichează foarte tare când rămâne singur și fuge pe fereastră. Este probabil că un om așa de sucit ca Podkoliosin n-ar fi putut fi însurat nici măcar de pețitoare, dar nu vom afla asta niciodată pentru că șansa a fost ratată de prietenul său pețitor amator binevoitor.


Durata: 56 minute
Distribuţie: Ninetta Gusti, Nataşa Alexandra, Sonia Cluceru, Florin Scărlătescu, Ion Finteşteanu, Radu Beligan
Regia artistică: Paul Stratilat
Înregistrare din 1952

De la Apenini la Anzi de Edmondo de Amicis

"Mamă dragă, unde ești? Oare ce faci în clipele astea? Te gândești oare la băiatul tău, la Marco al tău care e atât de aproape?"

O poveste simplă despre un copil italian care pleacă să își caute mama plecată la muncă în America de Sud. Și la 1900 oamenii emigrau în masă din țări sărace la fel cum azi, în anul 2010, copii rămân singuri acasă și așteaptă disperați să le vină părinții înapoi de prin Europa.

Majoritatea copiilor rămași fără supravegherea părinților se înrăiesc, devin violenți și abandonează școala dar, comportându-se astfel, ei nu urmează decât tendința general umană de a ceda la presiune. Trebuie să ai un caracter extraordinar ca tocmai în adversitate să devii mai bun, mai responsabil, mai generos.

Un astfel de erou se ascunde și în Marco, copilul curajos care trebuie să își aducă mama acasă pentru că familia lui e atât de săracă încât tatăl său nu poate pleca de la muncă nici măcar o zi. Un copil singur care traversează mări și oceane apoi străbate Argentina în lung și în lat căutându-și speriat mama, dar în același timp făcându-și prieteni și inamici, cunoscând oameni și povești, învățând ce înseamnă solidaritatea umană.

Durata: 53 minute
Distribuție: Alexandrina Halic, Mihai Dinvale, Valentin Uritescu, Monica Ghiuță, Jeanine Stavarache, Violeta Berbiuc, Ionuț Antonie, Romeo Stavăr
Regie: Boris Petroff

Peripetiile bravului soldat Svejk de Jaroslav Hasek

"- Nu vrei să spui de ce ești aici, de ce te-au închis?
- Am onoarea să vă raportez, domnule judecător, că eu mă aflu aici la comenduire ca un prunc găsit."

Romanul comic al unui război prea mare și prea absurd văzut prin ochii unui om ori foarte naiv ori foarte viclean - soldatul Svejk. Când a început primul război mondial, cehii erau parte a Imperiului Austro-Ungar și drept urmare au fost recrutați să lupte și ei pentru o cauză de care nu le păsa nici cât negru sub unghie.

Un astfel de soldat întâmplător este negustorul de câini furați Svejk, un praghez care își petrecea vremea prin cârciumi și care întâmpină vestea războiului cu entuziasm și patriotism pe când toți se uită la el uimiți: e nebun sau se preface? Dilema asta va rămâne mereu în mintea cititorului pentru că tot ce face Svejk este cu dublu înțeles. Vorbește ca un copil cu poliția secretă care căuta cel mai mic motiv să aresteze cehi nepatrioți, spune mereu snoave și istorioare fără șir unor ofițeri care îi pot decide viața sau moartea, se lasă încarcerat sau spitalizat fără proteste și așa mai departe. Tot romanul dramatizat aici este o serie de întâmplări ghinioniste sau norocoase în care eroul nostru este aruncat dintr-un strat social în altul, din loc în loc, dar mereu tot mai aproape de front.

Însoțiți de Svejk ajungem și noi să cunoaștem marele aparat de război austriac, oamenii din spatele său, ofițerii, preoții, soldații, dar mai ales dăm nas în nas cu deruta și nepăsarea tuturor. Nimeni nu știe de ce luptă dar toți sunt convinși că așa trebuie și că o să câștige. Dar cu oameni care mimează patriotismul se câștigă cam greu un război.


Durata: 100 minute
Distribuție: Grigore Vasiliu-Birlic, Silvia Dumitrescu-Timică, Radu Beligan, Alexandru Giugaru, Nataşa Alexandra, Nicolae Gărdescu, Ion Lucian, ş.a
Regie: Paul Stratilat
Înregistrare din 1959

Evantaiul de Carlo Goldoni

"- Dă-mi să văd evantaiul!
- Ce evantai?
- Ce ți-a dat senior Evaristo!
- Nu mi-a dat nimic.
- Ți-am mai spus-o, hangiule!
- Nu așa trebuie să te porți cu fetele cinstite.
- Eu, eu am dreptul să știu.
- Ia-o din loc și, dacă te mai apropii de mine, îți dau cu furca de tors în cap!"

Dramaturgi ca Molière, Goldoni, Shakespeare sau Lope de Vega scriau pentru un public foarte divers, scriau piese care trebuiau să placă și regilor dar și spectatorilor de mahala. A scrie teatru pentru o trupă ambulantă este poate cea mai bună școală de teatru. Scenele lor nu aveau decoruri, totul era stilizat la maxim și atunci toată fascinația piesei venea din replicile în sine. Trebuia să scrii concis și palpitant, trebuia să ții pe loc un public neliniștit și incult, trebuia să îi țintuiești cu intrigile tale, să îi amuțești pur și simplu pentru că publicul de acum câteva secole putea huidui foarte ușor. La școala asta dură a publicului incult s-a format Shakespeare și i-a prins foarte bine. Noi azi vedem în Shakespeare un semn de mare cultură (ceea ce și este) dar uităm că la piesele lui veneau mahalalele Londrei și oamenii aceia erau țintuiți de replicile din Hamlet la fel cum suntem noi azi.

Goldoni este un autor jucat prea puțin azi pe scenele noastre pentru că regizorii nu găsesc destul subtext interpretabil în piesele sale deși textele sale abundă de subtexte mai mult decât la Molière de pildă - doar că nu sunt politice. Goldoni este un maestru al psihologiei umane. În piesele lui nu găsim mesaje politice sau sociale, ci doar mult umanism și mereu o poveste. Personaje diferite, cu temperamente contradictorii, oamenii vii care suferă și aleargă pentru a-și împlini povestea de iubire. Evantaiul este o astfel de poveste despre oameni isteți și îndrăgostiți, despre o încurcătură cu un evantai dăruit cadou unei fete dar care ajunge în alte mâini, despre agonia și fericirea așteptării.


Durata: 78 minute
Distribuție: Damian Crâşmaru, Tanţi Cocea, Rodica Suciu-Stroescu, Ion Lucian, Nicolae Brancomir, Coca Andronescu, Nineta Gusti, Dumitru Rucăreanu, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Nicolae Enache, Dem Savu, Mihai Stoenescu
Regie: Paul Stratilat
Înregistrare din anul 1962

Aurel Baranga - Siciliana

"Eu, de când era mică, i-am zis: fată, s-au dus vremurile când domnișoara stătea acasă și cânta la clavir. Tu să-ți iei o meserie! O vrea bărbatul să te țină acasa, cucoana? Îl privește, treaba lui. Tu să ai meseria ta!"

O piesă comunistă scrisă la comandă de un dramaturg foarte popular în comunism. Tema piesei: viața la țară a tinerilor intelectuali. Avem doi tineri proaspăt absolvenți de facultate care vor să se angajeze în București. Regimul le pune piedici și îi trimite la țară iar ei decid să fenteze cumva sistemul: se căsătoresc de conveniență și se duc la țară temporar cât își așteaptă numirile pentru care luptă vajnicii părinți la București. Doar că, odată ajunși la țară, tinerii noștri constată că viața nu e chiar așa de rea acolo, ba chiar dimpotrivă.

Piesa este evident urmare a unei comenzi politice la fel ca și filmele Toamna bobocilor sau Buletin de București. Cea mai mare tragedie a intelectualilor îngropați de vii la țară este singurătatea, lipsa de comunicare cu ceilalți, burlăcia. Dar vine Aurel Baranga și ne asigură că există dragoste și la sat, există și alți absolvenți tineri ca și tine care au fost aruncați acolo și împreună puteți să vă găsiți fericirea...trecând peste faptul că nu ai de ales decât între 2-3 oameni din sat care au același nivel de educație ca tine și dacă nu îți place nici unul, asta e, ghinion, dar astea sunt doar detalii. Piesa are o distribuție de aur și unele replici comice astfel încât merită salvată de la uitare și ascultată.


Durata:80 minute
Distribuție: Alexandru Giugaru, Coca Andronescu, Grigore Vasiliu Birlic, Natașa Alexandra, Mihai Fotino, Florin Vasiliu, Rodica Tapalagă, Armand Stambuliu
Regie: Sică Alexandrescu și Mihai Zirra

Leonce si Lena de Georg Buchner

"Acești ochi dumnezeiesc de stupizi, această divină gură neroadă, acest profil grecesc de oaie, această moarte spirituală în acest trup lipsit de spirit."

Să nu ne temem de cuvinte mari, piesa aceasta este genială. Scrisă de un geniu tânăr care a murit foarte devreme, Leonce și Lena spune povestea revoltei adolescentine care sfârșește prin a confirma și continua lumea adulților. Ironia romantică, limbajul scânteietor, spiritele și dublul înțeles al cuvintelor - toate astea fac din piesă o capodoperă dar tot ele o și împiedică oarecum să aibă succes la public. E prea inteligentă, prea subtilă, glumele ei sunt amare, nu te dau pe spate de râs, pur și simplu e un alt nivel de înțelegere și asta o face inaccesibilă marelui public. Dacă o piesă poate fi acuzată de prea mult spirit și inteligență, acesta este cazul piesei de față. Apoi mai este ironia supremă în ideea de bază a piesei, tinerețea învinsă de rutină, tradiția care învinge mereu și fără scăpare, o idee prezentată atât de sprințar încât nici nu îți dai seama câtă amărăciune se află îngropată acolo.

Prințul Leonce nu vrea să se însoare pentru interesele regatului cu prințesa Lena din regatul vecin - nu a văzut-o niciodată, nu vrea să se așeze la casa lui, nu vrea să domnească, nu vrea decât să fugă în lume și să își râdă de toate. Prințesa Lena nu vrea să se mărite cu un necunoscut, ea vrea o poveste reală de iubire, așa că fuge și ea în lume de această căsătorie aranjată de părinți. La granița unui stat cei doi se întâlnesc și, neștiind cine sunt, se îndrăgostesc unul de altul. Planul părinților se realizează în mod neașteptat, cei doi acceptă căsătoria și domnia, regatele se unesc și toți sunt fericiți dar e o fericire amăruie, a tinereții învinse definitiv de o lume veche ce se va repeta la nesfârșit în urmașii lor.


Durata: 82 minute
Distribuție: Adrian Pintea, Irina Movilă, George Ivașcu, Mircea Albulescu, Constantin Dinulescu, Alfred Demetriu, Monica Ghiuță, Laura Jianu, Boris Petroff, Petre Lupu, Sorin Gheorghiu
Regie: Cristian Munteanu