Pages

Oct 30, 2010

Othello de William Shakespeare

"- Adu-mi otrava, Iago! 
- Nu folosi otrava, mai bine s-o sugrumi în pat, în patul pe care l-a pângărit. 
- Da, cel mai bine așa."

 O poveste shakesperiană de inspirație italiană, Othello este tragedia unui om prea încrezător și prea bun. Othello, general venețian de origine străină, este un maur căsătorit cu Desdemona, fiica unui senator venețian. Un străin dăruit cu putere politică, o soție minunată și stima unui întreg oraș nu putea stârni decât invidie. De multe ori oamenii se consideră superiori unui om doar pentru că acesta face parte dintr-o rasă străină și toate succesele sale, altfel dobândite prin muncă cinstită, li se par furate pentru că el nu trebuia să trăiască acolo, la Veneția, pentru că nu s-a născut acolo. În ochii lor impostura locală merită mai multe drepturi decât geniul venit de peste mări. 

Încrezător în prietenie și oameni, Othello ar crede orice i se spune deci devine o jucărie în mâna unui om ambițios și fără scrupule cum este subalternul său, Iago. Au fost de ajuns câteva cuvinte veninoase și furtul unei batiste pentru ca Othello să își piardă încrederea în fidelitatea soției sale din prea mare încredere în cuvântul lui Iago. Othello nu este obișnuit cu gelozia, el nu știe să trăiască în umbră, să spioneze, pe el îl dezgustă astfel de tertipuri fățarnice așadar din clipa când a aflat de infidelitate, Othello a și condamnat-o la moarte pe Desdemona fără drept de apel.

 Distribuţia Othello – Toma DIMITRIU Iago – Fory ETTERLE Desdemona – Clody BERTHOLA Roderigo – George MARCOVICI Casio – Gabriel DANCULESCU Brabantia – Gheorghe STORIN Dogele – Vladimir MAXIMILIAN Mantano – Constantin BĂRBULESCU Emilia – Tanţi SOVIANI Gratiano – Mihai BERECHET Ludovico – George COSTIN Crainicul – Alfred DEMETRIU
 Regia artistică: Paul STRATILAT

Oct 27, 2010

Monopolul alcoolului de I. L. Caragiale

"- Stăm ca blegii în berării și cafenele și lăsăm pe toți apelpisiții care ard să pună mâna pe slujbușoare ca să-și facă de cap și să răstoarne cu diferite pretexte....
- Nene, te-i supăra, nu te-i supăra, eu în politică nu mă amestec pentru că.... mi-e frică."


Un mic moment caragialian cvasi-absurd și desăvârșit în scriere care tratează o problemă românească veche de sute de ani: neimplicarea politică. Românii stau la o bere și întorc țara pe dos și critică și au idei, dar nu ar ridica un deget pentru că se simt neputincioși. Când în fine se găsesc oamenii destul de revoltați să meargă la guvern să protesteze, ca un făcut au ghinion și se împotmolesc prin cârciumi unde mai discută puțină politică la o bere până când e chiar prea târziu să mai facă ceva.


Durata: 28 min
Distribuție: Toma Caragiu, Octavian Cotescu, Stefan Banica, Marin Moraru, Lan Lorin Florescu, Alexandrina Halic
Regie: Ion Vova

Oct 25, 2010

Nepotul lui Rameau de Denis Diderot

"- Gramatică, mitologie, geografie, puțin desen și mai multă morală.
- Ce de ușor mi-ar fi să îți dovedesc cât de nefolositoare sunt cunoștințele astea într-o lume ca a noastră, și nu numai nefolositoare, periculoase chiar."


Ce ne poate spune azi o piesă scrisă de unul din enciclopediștii francezi? Un om de acum aproape 300 de ani care credea cu tărie în puterea rațiunii de a domoli prostia și care vedea neîngrădirea cunoașterii ca o condiție esențială a libertății? Era o altă lume atunci, o lume interesantă și ipocrită, închisă în formalisme sufocante din care însă ieșea la fel ca și azi triumfătoare prostia. Sub alte aspecte, cu alte metode, vedem și azi același triumf al nulităților prefăcute, al lingușirii și ignoranței. La fel ca acum 300 de ani.

Doar că noi azi privim cu dispreț toate aceste forme maladive ale succesului, îi demonizăm în bloc fără să ne aplecăm asupra lor, fără să încercăm măcar să privim monștrii morali în față. Diderot însă a făcut asta. Cine s-ar fi gândit să analizeze fluxul de gândire al unei mici lichele mondene? Care om înzestrat cu virtute s-ar fi uitat măcar la nepotul lui Rameau? Virtuoșii își pleacă ochii cu rușine din fața unui astfel de om. Diderot s-a apropiat cu fascinație și ne-a povestit ce a văzut acolo.

Nepotul lui Rameau este o mică lichea lingușitoare care s-a băgat sub pielea puternicilor zilei și îi distrează cu bârfe și glumițe, încurajându-le viciile în același timp. O scuză are și el totuși, tot ce face e rezultatul foamei și al sărăciei. Doar că omul acesta nu este lipsit de mândrie, ba chiar de un simț ciudat al virtuții: el știe perfect de partea cui e dreptatea chiar dacă alege să nu o urmeze. Acest om simpatic dar perfect imoral are totuși mândria să nu se lase călcat în picioare de cei care îl hrănesc. De aici rezultă și dilema lui: el nu știe să muncească, oamenii virtuoși nu l-ar primi în societatea lor, el e făcut să trăiască numai printre vicioși - dar s-a certat cu aceștia și nu își poate cere scuze de la ei pentru că totuși li se consideră superior.

Ciudată creatură, un om care dinamitează orice delimitări morale, un om care te pune în situația de a-ți reconsidera prejudecățile despre viciu. Acest om evident inteligent nu poate fi disprețuit așa ușor, dar nici admirat nu poate fi. Rămâne un mister în carne și oase, un paradox umblător care își râde de toată logica lumii.


Durata: 34 minute
Distribuție: Fory Etterle, Gheorghe Dinică, Coca Andronescu.
Înregistrare din anul 1966

Oct 23, 2010

Jocul de-a vacanţa de Mihail Sebastian

"- Ce nu faci dumneata ca să pari prost-crescut. Nu răspunzi la bună ziua, te servești primul la masă, nu spui bună seara, lupți din răsputeri să fii dezagreabil și izbutești uneori... dar cu câte eforturi, cu câtă osteneală!(...)
- La urma urmelor, ce vrei dumneata?
- Vreau să-ți spun că nu mă sperii și mai vreau să-ți spun că te cunosc și mai vreau să-ți spun că tot jocul dumitale e naiv."


Un grup de oameni își petrec vacanța la munte, la o pensiune într-o zonă sălbatică și, deși sunt străini unii de alții, toți aleg să și-o petreacă în același fel. Deși sunt departe de casele lor, de slujbele lor, ei își petrec concediul tot cu gândul la ceea ce au lăsat în urmă, la familie, colegi și prieteni. Telefonul, radioul, scrisorile sunt fire care îi leagă de casă așa cum azi internetul, telefoanele mobile și emailul nu îi lasă pe oameni să uite măcar pentru o secundă cine sunt ei și unde se află.

Identitatea e o haină obositoare și dacă o porți 11 luni pe an, măcar în vacanță ai putea să o lași deoparte, măcar în concediu ai putea încerca să fii altcineva, să fii acela pe care l-ai visat în adolescență de exemplu. Aceasta este ideea simplă a unui om care ajunge la această cabană și le strică tihna celorlalți turiști. El le propune să joace un joc simplu, jocul de-a vacanța, în care ei devin tot ce și-au dorit vreodată să fie, în care lumea din afara cabanei pur și simplu nu există. La început sceptici, oamenii se prind în acest joc și sunt atât de fascinați de el încât nu vor să mai coboare la loc în viețile lor monotone de dinainte.



Durata: 91 minute
Distribuţie: Radu Beligan, Mircea Constantinescu, Ion Ulmeni, Puiu Cristescu, Raluca Zamfirescu, Dina Cocea, Colea Răutu, Nae Roman, Silvia Dumitrescu-Timică, Mitzura Arghezi
Regia artistică: Mihai Zirra

Înregistrare din 1957

Oct 21, 2010

Măscăriciul după A. P. Cehov

"- Atunci am înțeles că eu nu eram pentru ea decât un măscărici.
- E vremea să mergem acasă, Nikolai Vasilievici...
- Atunci am înțeles, Nikitușka, publicul mă iubea, cumpăra fotografia mea, flori, autografe, dar eu rămâneam pentru dânșii un străin, o paiață, o femeie de stradă."


Un actor bătrân și hârșit în ale scenei rămâne singur în teatru după ce luminile s-au stins și au plecat toți acasă. Singur pe scenă își amintește momentele sale de glorie actoricească și de mizerie umană. Apare și un sufleur pe acolo care intră în jocul amintirilor și împreună cei doi dau un spectacol pentru ei înșiși. Spectacol amar și comic totodată despre viața chinuită a actorilor pe care toți îi admiră ca artiști dar nimeni nu vrea să aibă de a face cu ei ca oameni în afara scenei.

Spectacolul este după Cehov pentru că se bazează pe piesa acestuia Cântecul lebedei, dar textul piesei conține atât de multă improvizație încât s-ar putea spune că este de fapt 50% Cehov și 50% Horațiu Mălăele. Piesa aceasta se joacă încă și azi la teatrul Bulandra, cine vrea să meargă să o vadă nu va regreta.

Durata:59 minute
Distribuție: Horaţiu Mălăele şi Nicolae Urs
Regie: Dan Puican
Înregistrare din 2009

Oct 19, 2010

Tudor Mușatescu - Sosesc deseară

"- Miroși a tutun! Piei din fața mea! Ai fost la chef cu Costică și ceilalți!
- Nene, nene, nu mă judeca. M-ai pus să mă țin după băiat, nu? A trebuit să mă duc răspund la invitațiune.
- A, ai avut invitațiune? Prin urmare chestiunea cu alea 200 de lei date la intrare a fost o minciună sfruntată. Ca după ce că îți bați joc de mine, să îmi mai iei și banii pe deasupra!"


O comedie blândă de provincie cu parfum de epocă.

Puiu, student în drept la Paris, este escrocat de o cocotă pariziană și, având nevoie de mai mulți bani, vine urgent acasă în orășelul copilăriei sale ca să îi ceară tatălui său. Trebuia să fie un drum rapid dus-întors, dar oprirea în orășel e inevitabilă pentru că tatăl lui Puiu este neînduplecat: nici un ban în plus! Băiatul a tocat destul, nu se știe pe ce, și nu mai absolvește facultatea aia odată.

Părintele lui Puiu a căzut în manierismele bătrâneții și a devenit obsedat de moralitate pe care o încurajează înființând și patronând în oraș câteva societăți cu scopuri morale. Dar bătrânul nu este un om rigid, ci doar speriat de perspectiva unei vieți fără repere, așa că decis să le îmbrățișeze cu ardoare pe cele mai facile. În casa lui mai locuiesc încă două persoane: verișoara lui, Adelaida, o doamnă excentrică și foarte simpatică, și Anișoara, nepoata bătrânului și verișoara lui Puiu, îndrăgostită în secret de flușturaticul student. Ce se va alege de ei când acești patru oameni cu personalități atât de diferite vor locui în aceeași casă? Cum se va creiona conflictul și cine va câștiga până la urmă?

Piesa aceasta ar fi meritat pe puțin tot atâta faimă ca și Titanic Vals pentru că este la fel de bine scrisă și gândită, dar nu a avut acest noroc istoric. Actorii însă o joacă de fiecare dată cu multă plăcere și publicul pare să fie la fel de încântat. Vă oferim aici două montări ale acestei piese, prima de la Radiodifuziunea româna și a doua de la radiodifuziunea din Republica Moldova.


Durata: 59 minute
Distribuție: Ileana Stana Ionescu, Stefan Mihailescu Braila, Mihai Fotino, Geo Costiniu, Victoria Mierlescu, Marioara Sterian
Regie: Dan Puican



Durata: 83 minute
Distribuție: Emil Doliță, Mihai Grecu, Ileana Puiu, Iulia Șimanschi, Vitalie Toderaș
Regie: Dumitru Griciuc

Oct 17, 2010

1001 de nopți - Micul cadiu

"- Ce vrei să te faci când vei ajunge mare?
- O, aș vrea să devin cadiu dar acesta e un vis prea îndrăzneț, așa spune și mama.
- Pentru tine visul nu e deloc îndrăzneț, ai o minte isteață."


Într-un oraș din poveștile arabe exista o pricină de judecată între doi oameni, un caz încurcat în care nu existau dovezi decât cuvântul unuia contra celuilalt. Jduecătorul nu știa cum să iasă din impas până când a văzut cum se jucau copiii în praful uliței de-a judecata și micuții judecau exact cazul controversat. Ce-ar fi dacă ar lăsa un copil isteț să judece în locul său? Oare ce ar putea să iasă? Copiii văd lucruri de care adulții nu au habar și privesc totul dintr-o perspectivă mai dezinteresată. Cum se va descurca micul cadiu cu judecata? Rămâne să ascultăm povestea și să aflăm.



Durată: 19 minute

Oct 15, 2010

Micul infern de Mircea Stefanescu

"- Cornel, mama, te rog eu mult nu te sinucide. Mai asteapta si tu...
- Ce?
- Asteapta si tu sa ai o nevasta, un copil, o soacra, sa aiba si pe tine cine sa te planga. Nu te sinucide cat esti singur.
- Coana Eleonoro...
- Nici o coana Eleonora! Mie sa imi spui doamna Arbore, cu nebunii nu sunt intima."


Micul infern este povestea unei casnicii petrecute de-a lungul catorva decenii. Mai intai avem tinerii casatoriti cu certuri din ambitie si neintelegeri copilaresti, apoi la varsta maturitatii intelegerea exista dar sotul simte tentatia unei aventuri cu o secretara mai tanara si sotia trebuie sa gaseasca o solutie discreta. Apoi la varsta a treia cei doi soti sunt deja bunici si certurile s-au stins lasand locul unei ciondaneli dragastoase.

Cei doi soti nu sunt singuri in aceasta piesa, ci sunt inconjurati de o galerie de personaje pitoresti: in primul rand mama soacra (jucata cu un imens succes la public de Silvia Dumitrescu Timica), apoi Cornel, vesnic soupirant care a iubit o singura femeie si, de cand aceasta s-a maritat, a urmat-o pretutindeni cu o afectiune statornica si platonica, uneori agasant ca o a doua soacra pentru tinerii casatoriti, Mielu, ordonanta devenita servitor si prieten, precum si alte personaje episodice. O piesa placuta si plina de replici comice care a facut deliciul catorva generatii de spectatori.


Mircea Stefanescu - Micul infern
Distribuţie: Silvia Dumitrescu-Timică, Ion Dichiseanu, Lucia Mureşan, Ştefan Radof, Ion Siminie, Dorin Moga, Emilia Dobrin, Gheorghe Pufulete
Regia artistică: Mihai Berechet şi Dan Puican
Înregistrare din anul 1987

Oct 13, 2010

Bulat Okudjava - Calatoria diletantilor

"Azi dimineata cand m-am trezit cuprinsa de deznadejde m-am gandit: ce-ar fi daca as da buzna in cabinet, la Alexandr Vladimirovski cand se afla la masa de scris in halat si i-as spune totul pe sleau, sa plesneasca? Eu stiu ca sunteti puternic si nefericit, prieten scump, furati-ma, ascundeti-ma, nu mai pot indura."

O poveste de iubire in Rusia imperiala. Un print scufundat in mocirla vietii, dezabuzat si plictisit, inglodat in vicii, lasandu-se trait de viata, si o tanara fata casatorita impotriva vointei ei cu un nobil oarecare, o casatorie aranjata de mamica ei pentru ca trebuia sa aiba si fata ei un viitor. Acesti doi oameni au ceva in comun, un punct luminos in trecutul lor la care se intorc obsedant: cand ea era mica a navalit in salonul printului (care ii era vecin) deghizata in baiat si s-a dat drept un cavaler ce lupta pentru dreptate. Acea mica scena vesela si pura a ramas singura lor amintire care i-a sustinut moral in mizeria in care traiau fiecare. Dar cat se poate supravietui din amintirea unui singur moment de fericire?

Pana cand intr-o zi amandoi decid ca nu mai pot trai asa si fug impreuna spre un taram pe care il visau amandoi, spre Georgia, locul unde toti oamenii sunt buni si fericiti. Dar poate fi permisa o asemenea evadare? Societatea are norme, are legi stricte, si haitasii nu intarzie sa apara pe urmele celor doi.


Durata: 105 minute
Distributie: Adrian Pintea, Mariana Buruiana, Razvan Ionescu, Dana Dogaru, Monica Ghiuta, Mihai Dinvale,Irina Mazanitis, Jeanine Stavarache, Petre Lupu, Iarina Demian, Radu Duda, Ion Pavlescu, Ion Chelaru
Regie: Adrian Pintea
Inregistrare din 1991

Oct 11, 2010

Anton Holban - Jocurile Daniei

"Au facut din ea o minunata papusa, dar numai o papusa, o papusa care nu tine nici o socoteala de banii pe care ii are la indemna. Eu trebuie sa fac anumite calcule, ma simt meschin(...) Ma doboara bogatia ei fata de care ma simt neinsemnat si in acelasi timp este neinchipuit de cat de putina libertate se bucura Dania. Orice gest pe care l-ar face mai liber se interpreteaza."

O poveste interbelica de iubire in stilul lui Camil Petrescu adica introvertita, reflexiva, anxioasa. Un joc al oglinzilor din care nu putem vedea decat unghiul povestitorului si atat.

Dania este o fata bogata si de familie buna care a fost pregatita cu grija de familia sa in vederea unei casatorii reusite, o capcana umblatoare de seductie inocenta. Insa ceea ce nu ia in considerare familia ei este ca Dania s-ar putea indragosti de capul ei de un scriitor sarac de exemplu. Dania este destul de cuminte insa sa ascunda povestea asta de familia ei si isi ia mii de precautii cand se intalneste cu baiatul ales de ea. Pentru el insa totul e o tortura continua, nu o poate vedea decat cand vrea ea, nu o poate cauta la ea acasa, nu se pot intalni oriunde, nimic nu sta in puterea lui si asta il frustreaza necontenit. Lumile lor atat de diferite ii despart chiar si cand sunt impreuna.

Povestea este spusa de protagonist, nu aflam decat gandurile lui, framantarile lui, indoielile care il cuprind treptat, obsesia lui ca Dania de fapt nu il iubeste. Nu stim nimic despre ce gandeste ea cu adevarat si nici el nu are idee si asta il innebuneste. Ipoteze peste ipoteze despre comportamentul ei, de ce nu scrie, de ce nu il cauta, de ce a vorbit asa? Nevoiti sa aflam toate faptele de la el, suntem inevitabil atrasi de partea lui in jocul acesta incat chiar si noi incepem sa vedeam in Dania un monstru de indiferenta. Povestea ei ramane un mister si nu vom afla niciodata daca era doar o fata bogata si egoista sau o fata care suferea sfasaiata intre o familie de vaza si un om prea posesiv si bolnav de indoiala.



Durata: 59 minute
Distributie: Mirela Gorea, Dragos Paslaru, Eugenia Bosanceanu, Ruxandra Sireteanu, Jeanine Stavarache, Marina Maican, Rodica Sanda Tutuianu, Stefan Velniciuc, Petre Dinuliu

Oct 9, 2010

1001 de Nopți - Ali Baba și cei 40 de hoți

"Allah, ce-mi văd ochii? În grotă sunt ascunse neasemuite comori, mătăsuri, borcarturi, covoare persiene, tapițerii de mare preț și aur, muți saci cu aur. Toate astea sunt desigur de furat. Am să iau și eu câțiva saci cu aur. Nu pot fi socotit un hoț atâta timp cât iau de la hoți."

Toată lumea știe povestea lui Ali Baba, omul sărac care are norocul să dea peste o peșteră magică unde își ascundeau niște tâlhari comorile; toată lumea știe și cuvintele magice cu care se deschide o astfel de peșteră. Dar mai puțin cunoscută este partea a doua a poveștii, ce face Ali Baba după ce s-a îmbogățit? Acei 40 de hoți nu stau degeaba și vor să îl găsească pe cel care i-a prădat în lipsa lor. Aici s-a vădit inteligența lui Ali Baba și caracterul său: nu era doar un norocos și atât, ci un om cu curaj și istețime care a știut să iasă dintr-o primejdie neașteptată și a dovedit că merita acea comoară spre deosebire de cei 40 de hoți.

Durata: 29 minute
Distribuţie: Ştefan Mihăilescu Brăila, Nicolae Gărdescu, Nucu Păunescu, Coca Andronescu, Mircea Constantinescu, Marian Hudac, Magda Popovici.
Regia artistică: Paul Stratilat
Înregistrare din anul 1965

Oct 7, 2010

Tennessee Williams - Vară și fum

" Fata aceea care ți-a spus nu nu mai există, a murit asfixiată de fumul unui lucru ce ardea în ea. Ea nu mai există dar mi-a lăsat inelul ei."

Alma este o tânără intelectuală cu aspirații prea înalte pentru orășelul micuț în care trăiește. Un singur om este pe placul ei, unul singur se ridică la nivelul ei intelectual și uman, dar propunerea lui de căsătorie o sperie și cumva îi jignește puritatea idealului ei de iubire. Un an trece, omul acela se întoarce, Alma regretă că l-a refuzat și acum îl vrea de soț. Dar pe el refuzul acela l-a schimbat și Alma se simte acum bătrână pe lângă fetișcana voioasă și superficială aleasă de el să o înlocuiască.

Piesele lui Tennessee Williams sunt întotdeauna atroce pentru că el nu își proteja personajele în fața destinului niciodată, ba mai mult le arunca în calea sa. Alma nu înțelege, nu poate pricepe că singurul om pe care l-a iubit vreodată se va căsători cu alta și se duce la el, îi oferă mâna ei, aproape îl roagă dar face asta cu o infinită demnitate.

Toți oamenii visează la o iubire absolută și ajung să se mulțumească doar cu compania cuiva. Ce te faci însă când ești o domnișoară bătrână pe care nimeni nu o mai vrea? Alma nu mai e tânără, nu e nici veselă sau plină de viață, pur și simplu ea nu mai atrage pe nimeni pentru că cel mai mare handicap al ei este chiar superioritatea sa. Este prea inteligentă, prea demnă, prea intransigentă și oamenii nu vor să se simtă inferiori în prezența ei. Alma nu poate renunța la standardele ei dar nici nu poate trăi în singurătate; nu vrea să își refacă viața cu altcineva, ea vrea un singur om, unul singur. Situația ei este fără ieșire. Încă unul din personajele create doar ca să fie arse pe rug sub ochii noștri.


Tennessee Williams - Vara si fum

Durata: 118 minute
Distribuţie: Irina Petrescu, Dan Condurache, Mirela Gorea, Petre Lupu, Ion Pavlescu, Ileana Predescu, Tatiana Iekel, Magda Popovici, Virginia Mirea, Jeanine Stavarache, Corado Negreanu, Mihai Niculescu.
Regia artistică: Titel Constantinescu
Înregistrare din anul 1991

Oct 5, 2010

Mateiu Caragiale - Craii de Curtea Veche

"- Și-acum să ne unim în hagialâc. La pas ori pe cai?
- Nici una nici alta: în caleașca de vise. Pas de porniți!"


Roman sofisticat și rafinat scris parcă printr-o perdea de fum, Craii de curtea veche ne spune povestea a trei oameni nobili înoțiți de un bufon ce colindă mahalalele Bucureștilor și se scufundă în mizerie și oroare dar, exact în același timp, călătoresc prin vise și umblă după idealuri purtând cu ei mereu spectrul melancoliei.

Ce caută niște oameni nobili și esteți rafinați prin mahalale? De ce niște oameni înzestrați cu inteligență și educație aleasă își pierd timpul prin mocirle? Acesta e un paradox care se deschide în fața noastră brusc când unul din cei trei crai găsește într-o mahala exact ceea ce căuta inconștient: cea mai de preț perlă, o tânără fată ce arată identic cu logodnica sa moartă mai demult. Un crin crescut în noroi care își aștepta salvatorul. Dar poți iubi un om doar pentru că este identic cu un altul? Pantazi nu știe răspunsul dar nici nu vrea să înfrunte întrebarea.


Durata: 194 minute
Distributie: Ion Caramitru, Adrian Pintea, Dan Condurache, Constantin Codrescu, Gabriela Popescu, Radu Panamarenco, Coca Bloos, Mihai Dinvale, Candid Stoica, Tatiana Iekel, Alfred Demetriu, Liviu Craciun, Constantin Dinulescu, Irina Movila, Elena Nica Dumitrescu, Ion Pavlescu, Marina Velecescu, Mircea Constantinescu, Traian Stanescu, Irina Mazanitis, Sanda Toma, Dorina Lazar, Jeanine Stavarache.
Regie: Cristian Munteanu

Oct 2, 2010

1001 de nopti - Lampa lui Aladin

"- Lampa este a ta și are neasemuita putere de a-ți împlini orice dorință.
- Orice dorință? În ce fel?
- O ciocănești în vârf și sclavul ei se va strădui să-ți împlinească toate voile."


Lampa lui Aladin este povestea unui tânăr sărac ce este păcălit într-o zi de un vrăjitor care îl trimite să îi aducă o lampă dintr-o peșteră secretă. Lampa însă este fermecată și, când Aladin află asta, el alege să păstreze lampa pentru sine. Lampa norocoasă conține un duh care împlinește dorințe, dar toată puterea duhului nu îl va feri pe Aladin de răzbunarea vrăjitorului păcălit.


Povesti - 1001 de Nopti - Lampa lui Aladdin
Durata: 30 minute
Distribuţie: Simona Bondoc, Ştefan Mihăilescu Brăila, Fory Etterle, Ion Caramitru, Marcela Demetriad, Petru Dem Dragoman, Traian Moraru, Rodica Suciu, Ion Anghel, Paul Nadolski
Regia artistică: Paul Stratilat
Înregistrare din anul 1968

Oct 1, 2010

Molière - Prețioasele ridicole

"- Ce minunat oraș e Parisul, în fiecare zi se petrec aici sute de lucruri noi de care habar n-ai avea în provincie.
- Ei, gata, draga mea, cu provincia, ne-a ajuns destul."


Piesa aceasta care a fost modelul lui Alecsandri pentru Chirița în Ieși ne prezintă două fete venite din provincie la Paris dornice de căsătorie și de viață mondenă. Dar, așa cum se întâmplă în toate timpurile, nu doar pe vremea lui Molière, micuțele proviciale au o imagine cu totul distorsionată despre ce îneamnă bun gust sau noblețe în capitală și fără să vrea cad în ridicol. Visul lor este să se mărite cu doi nobili dar domnii prezentați lor nu le sunt pe plac, pur și simplu noblețea lor nu este destul de ostentativă, de țipătoare, și tocmai pentru că nu au habar de noblețe ele nu înțeleg legătura intrinsecă între aceasta și discreție.

Dați afară de domnișoarele înfumurate, cei doi nobili se răzbună trimițânu-și valeții în pețit la cele două fete deghizați în oameni de viță nobilă. Gustul total ridicol al valeților este în perfect acord cu nălucirile domnișoarelor de provincie, se produce un acord armonios între cele două tabere, fetele sunt pur și simplu năucite de lăudăroșeniile și vulgaritățile valeților, aproape gata gata să se mărite cu ei.

Actualitatea piesei? Poate că azi lumea nu se mai deghizează în ranguri înalte, dar există încă acea imagine distorsionată a capitalei văzută halucinant dinspre provincie. Nu contează unde este această capitală, fie ea la București, Iași sau Timișoara, mereu vor exista oameni fascinați de ea care se vor comporta ridicol pentru a se integra cumva între orășeni deși tocmai efortul lor îi va face tot mai stridenți. Cine nu a văzut în zilele noastre acele fete sărmane îmbrăcate ca pe centură și vorbind tare în public, repezindu-se în cluburi să petreacă de cum ajung în capitală (pentru că asta cred ele că fac orășenii non stop), disperate să se distreze, să pară, să apară, să fie altcineva decât sunt? Sunt peste tot şi vor continua să fie şi peste o sută de ani, atâta timp cât unor oameni li se va părea că alţii trăiesc mai frumos şi mai interesant în altă parte a lumii.


Înregistrare din 1959
Durata: 74 minute
Distribuție: Nicolae Gărdescu, Eugenia Popovici, Nineta Gusti, Radu Beligan, Grigore Vasiliu Birlic, Mircea Constantinescu, Alexandra Polizu, Vizona Dumitrescu, Armand Stambuliu, Ion Pascu, Ion Lucian
Regie:Constantin Moruzan